Piloți versus șoferi…

Dacă prin materialul dedicat copiloților am reușit cât de cât să evidențiez diferența dintre un copilot de raliu și un “pasager” pe scaunul din dreapta al unei mașini de curse supranumit “copilot de ocazie”, am simțit nevoia să povestesc puțin și despre ce înseamnă “pilot”, care este diferența dintre un pilot de raliuri și un șofer, dar cel mai important, care este avantajul real al unui pilot în traficul de zi cu zi.

     Eu consider că atunci când cineva își propune să devină pilot de curse, trebuie să treacă mai multe “examene”. Cel mai important aspect este talentul! Chiar dacă mulți nu au puterea să recunoască, pentru a fi pilot ai nevoie și de talent… din naștere!!! Dacă acesta nu există, se poate totuși “lucra” și cu timpul sunt șanse să apară progrese, dar niciodată nu se va putea face performanță de top fără această înzestrare. Din exterior, pare simplu: un tip care merge tare cu o mașină, se simte bine și pare ușor și firesc ceea ce se întâmplă acolo… Cât de greu poate să fie…? Ei bine, nu e greu… E foarte greu! Nu mă plâng spunând asta și nici nu exagerez. Pentru a pătrunde în această lume “nebună”, din păcate ai nevoie de bani. Mulți bani. În general în cadrul echipei există persoane desemnate să se ocupe de contractarea de parteneri / sponsori. Aceștia în schimbul promovării imaginii prin “afișarea” brand-urilor, susțin financiar echipajul respectiv cu parte din bugetul necesar, sau chiar integral. Pe lângă eforturile financiare uriașe pe care trebuie să le faci la început (și nu doar la început) pentru a putea “accesa” această ramură de motorsport, trebuie să te dedici trup și suflet! Acest stil de viață te face să-ți schimbi modul de gândire, te face să realizezi anumite lucruri la care nici nu te gândeai vreodată. Pentru a face performanță la cel mai înalt nivel trebuie să “ai in cap” mereu numai asta.      

       Odată absolvită școala de pilotaj (pe care ești obligat să o parcurgi pentru a putea obține licența de pilot/copilot) începi să înțelegi “cu ce se mănâncă” această ramură sportivă, ce înseamnă să “pilotezi” mașini cu diferite puteri și tipuri de tracțiune (față, spate, integrală) și cum e să mergi la limită: frânări la limită, viraje parcurse la limită, derapaje controlate…, sau mai puțin controlate. În afară de mașina de curse propriu-zisă, mai este nevoie de o adevărată “armată” în spatele scenei: echipa de mecanici pregatită special pentru curse, mașină de asistență/transport, scule, piese de rezervă, echipamente specifice, etc… 

     După ce ajungi să practici acest sport, începi ușor ușor să vezi lucrurile cu alți ochi. Nu ți se mai pare interesant să faci o întrecere prin oraș, să pleci primul de la semafor și nici să faci slalom printre mașinile din trafic. Realizezi ce înseamnă cu adevărat să mergi cu viteză, cum trebuie să reacționezi în situații limită și care sunt pericolele cu care ne întâlnim la tot pasul. Acea nevoie de descărcare pe care o simțeai, dispare pe stradă… “Porția de adrenalină” se servește în cursele organizate oficial și asta îți este mai mult decât suficient. Raliurile nu ar trebui privite doar ca o “disperare” de a merge cât mai tare cu o mașină, cu cât mai multă viteză! Trebuie înțeles că în spatele acestei aparențe, stau mulți ani de practica și teorii pe care trebuie sa le cunoști, multă tactică în abordarea virajelor și evident mult calm! Știu că pare ciudat, dar “nebunia” care îmbracă la prima vedere acest sport este una “studiată”, nici o manevră nefiind făcută fără o explicație teoretică ce demonstrează rolul și eficiența acesteia, cu scopul de a obține cei mai buni timpi pe probele speciale. În cursele de raliuri și nu numai, ajunge campion cel care știe să piloteze eficient și calculat, nu cel mai repede și haotic.

     Când un pilot de raliu este șofer și se deplasează în trafic, fie urban sau extraurban, parcurge drumul foarte atent, anticipează mișcările celorlalți participanți la trafic și este mereu defensiv (în apărare). Accidentele rutiere produse din vina piloților sunt aproape inexistente. Atunci când pe stradă apar situațiile limită, schimbări neașteptate de aderență, obstacole neprevăzute care necesită frânări de urgență și/sau evitări, pilotul va ști cum să gestioneze întâmplările, își va păstra calmul și concentrarea, iar “șansa de reușită” în evitarea unui posibil accident este extrem de mare. Și asta pentru că respectivul pilot a trecut prin situații limită în absolut fiecare cursă la care a luat startul și știe cum să reacționeze, dar mai ales cum să le gestioneze. Încă un aspect foarte important este viteza de percepție și de reacție, aceasta fiind mai bine dezvoltată la cei care practică activități automobilistice. Reflexele unui pilot iși spun întotdeauna cuvântul. S-a demonstrat că un șofer care nu a avut parte de vreun eveniment nedorit și care conduce încet, este mai predispus la accidente decât unul căruia îi place să se mai “joace” cu mașina când apare prima zăpada de exemplu și care a reușit măcar o dată să controleze un derapaj, chiar și la o viteză redusă. Și asta pentru că acel șofer “cuminte” va fi luat prin surprindere când mașina va ajunge să derapeze sau nu va răspunde la comenzile acestuia. Pe de altă parte, șoferul care are o minimă experiență în controlul mașinii, va fi întotdeauna cu un pas înainte, având șanse ceva mai crescute să evite un posibil accident. Până la urmă, experiența este cea care va face mereu diferența. Sfatul meu este că orice șofer ar trebui să treacă printr-o școală de conducere defensivă, care să îl pregătească în vederea evitării posibilelor accidente. Ni se pare atât de ușor să conducem încât uneori, majoritatea uită că acest lucru atât de simplu și banal ne poate duce la evenimente cu urmări foarte grave…

     În încheiere aș vrea să mai subliniez înca un aspect despre piloți. Fiecare dintre noi a avut momente “dificile” de-a lungul carierei: ieșiri în decor mai violente sau mai puțin. Unii au putut trece peste acele incidente, au șters totul cu buretele și s-au urcat din nou în mașină mergând în continuare la fel de repede. Alții nu au mai avut curajul necesar să forțeze și au continuat prin a “defila” pe probele speciale, iar alții chiar s-au retras. Oare e ușor să fii pilot? și mai mult de atât… unul de top?

Vali Porcișteanu