Piteşteanul Valentin Porcişteanu, unul dintre cei mai performanţi piloţi român de raliuri ai ultimului deceniu, continuatorul marilor campioni argeşeni ai anilor ’70-’80, ni s-a confesat cu generozitate despre culisele perioadei în care a absentat din campionatul naţional, făcându-ne spre final o declaraţie şoc: se va reîntoarce pe trasee! Iar ţinta sa nu poate fi decât un nou titlu.
Subiectivismul i-a scos din scenă
* În 2011, în urma unei ediţii de-a dreptul nebună a campionatului, ai obţinut primul tău titlu absolut. Anul următor, cu două victorii în primele două curse, porneai drept mare favorit la repetarea performanţei, după care nimic nu a mai fost ca până atunci. Cum se explică acest recul?
** După 8 ani de raliuri am ajuns să bifăm cel mai important rezultat pentru noi, titlul de campion naţional absolut. Rezultatul a fost obţinut în urma unor eforturi financiare considerabile, suportate în mare parte de către membrii familiei. Alături de ei, au mai fost sporadic parteneri/sponsori care au ajutat la completarea bugetelor an de an. Sezonul 2012 a marcat o schimbare importantă pentru noi prin vânzarea automobilului de concurs (Lancer Evo 9), în vederea completării bugetului necesar participării în acel an. Până la urmă s-a dovedit a fi o decizie neinspirată, dar la momentul respectiv am fost „orbiţi” de un entuziasm fantastic. Primele două etape cu noua maşină (pusă la dispozitie sub formă de închiriere de către Colina Motorsport – un Lancer Evo 10) au fost foarte reuşite. Trecerea lui Delecour la un model net superior Mitsubishi-ului nostru (Peugeot 207 Super2000), dar şi coroborat cu o „gaură” mare în buget provocată de un accident nefericit la o sesiune de teste (pe care a trebuit să o acopăr din forţe proprii) au dus la neatingerea obiectivului pentru 2012 (un nou titlu de campion).
După acest eveniment nefericit a început şi asediul nimicitor al lui Delecour, care a impus un ritm foarte alert etapă de etapă. Deşi vizibil afectat de acea „gaură” neprevăzută în buget, care m-a făcut să merg o perioadă „cu frâna trasă”, spre finalul anului am reuşit performanţe bune, „ciupindu-l” în numărate rânduri pe Francois. Pe lângă diferenţa dintre maşini, evident că experienţa lui competiţională şi-a spus cuvântul, reuşind să câştige campionatul fără drept de apel. Eu am fost mulţumit cu poziţia de vicecampion şi m-am bucurat de prezenţa lui în campionat, lucru care a ajutat la evoluţia mea din punct de vedere sportiv.
* Valoarea individuală şi succesul din 2011 te-au ajutat să fii cooptat trei ani într-o echipă potentă financiar. Ce s-a întâmplat încât după două sezoane ai întrerupt colaborarea cu aceasta, dar şi participarea în campionat, în care nu ai mai revenit?
** În mare parte, succesul din 2011 a făcut ca noi să fim cooptaţi în acea echipă. Din păcate, în interior lucrurile nu erau atât de roz precum se vedeau din exterior. Proiectul a fost gândit pe o perioadă de trei ani. Bugetul necesar nu era acoperit în totalitate de către echipă (sponsorii acesteia), eu fiind nevoit să susţin din venituri personale şi/sau sponsori/parteneri personali o bună parte din el. După primii doi ani, colaborarea a ajuns la final, nemaiexistând susţinere pentru participare. Pe lângă asta, motive care au ţinut mai mult de subiectivism aplicat arbitrar decât de valoare sportivă (a echipajului nostru) au făcut ca noi să fim nevoiţi să ieşim din scenă.
Singurul român care a învins piloţii străini!
* În afara faptului cert că sportivii autohtoni au pierdut opt din ultimele nouă titluri anuale absolute la raliuri, ce câştig au aceştia din confruntarea cu piloţii străini angajaţi în campionatul României?
** Din 2008, odată cu venirea lui Jarkko Miettinen în CNR, s-a declanşat „invazia” piloţilor străini. În toţi aceşti nouă ani, am fost singurul pilot român care a reuşit să-şi adjudece un titlu naţional absolut. Nivelul campionatului a crescut de la an la an şi toţi piloţii români au fost nevoiţi să crească ritmul pentru a încerca să-i prindă pe cei străini. Chiar dacă pentru mulţi nu a fost plăcut, victoriile lui Miettinen, Szabo, Delecour şi Tempestini Jr. au crescut valoarea campionatului şi nivelul competiţional.
* Anul trecut ai fost văzut ocazional în campionatul de raliuri doar ca forlighter sau showman. Au fost suficiente pentru a-ţi satisface pofta de întreceri?
** În această pauză competiţională (trei ani) am fost prezent sporadic în diverse ipostaze precum deschizător (forlighter), showman sau chiar prezentator. Mi-am dorit de fiecare dată să revin în competiţii, la cel mai înalt nivel. An de an am încercat să construim un buget pentru a putea relua participarea. Am avut parte de multe promisiuni, dar tot ce am obţinut au fost doar dezamăgiri. Am mers mai departe cu speranţa că într-o zi va ieşi soarele şi pe strada noastră. Toate acele „apariţii” au fost doar pentru a-mi menţine imaginea şi a rămâne cât de cât în lumina reflectoarelor. Pofta nu a fost satisfăcută, ba chiar în anumite momente s-a sporit acumularea de frustrări. În tot acest timp m-am concentrat foarte puternic pe creşterea şcolii la care am visat încă de când am început să alerg. Atât ramura de pilotaj sportiv, cât şi cea de conducere defensivă au crescut, iar şcoala a ajuns să aibă deja un nume sonor pe piaţă. Satisfacţia majoră vine de la piloţii juniori, care au trecut prin mâinile mele şi, împreună cu ei, construim un viitor pe baza cunoştintelor şi experienţei competiţionale acumulate de mine în toţi aceşti ani. Programele de rally school şi rally rent & coaching by Vali Porcişteanu au succes şi prin ele sunt prezent cu team-ul aproape la toate competiţiile de slalom paralel, viteză în coasta şi raliuri.
Mitsubishi Lancer Evo 9, autoturismul gata de start
Determinarea şi setea de victorii sunt nealterate
* Anii sabatici şi-au pus amprenta asupra pilotajului tău?
** Eu susţin că nu. Apropiaţii îmi spun că e imposibil să nu mă afecteze această „ruptură” de la ritmul alert al luptelor pentru poziţiile fruntaşe. Talentul şi determinarea există în continuare, iar setea de victorie este şi ea încă prezentă. Sunt conştient că am nevoie de ceva timp pentru reintrarea totală în formă, dar privind ritmul avut în ultimele competiţii la care am luat startul, se confirmă că sunt încă apt pentru performanţă. Efectuăm în continuare teste şi antrenamente pentru a fi pregătiţi de start, dar ştim foarte bine că nu există substitut pentru competiţia propriu-zisă.
* Va mai reveni Vali Porcişteanu, idolul absolut al pasionaţilor curselor de la noi, pe traseele de concurs pentru un sezon complet, încât să ne încânte cu pilotajul şi performanţele sale?
** Sunt fericit că pot confirma revenirea pe probele speciale în sezonul 2017. Am construit un nou proiect împreună cu cei apropiaţi, care mi-au fost alături de fiecare dată. Prin Cristi Dolofan (DTO) am găsit susţinere financiară, morală şi totodată încrederea şi aprecierea de care aveam nevoie. Împreună vom forma o „echipă” sub aceleaşi culori şi vom ţinti cele mai înalte trepte ale podiumurilor. Eu voi concura pe un Mitsubishi Lancer Evo 9 (ex. David Botka – Campion ERC 2/2016), iar Cristi va debuta în CNR pe o Dacia Logan. Parcursul şi paşii făcuţi de mine (începând cu 2003) pentru atingerea performanţelor sportive au fost apreciate şi împreună am hotărât că aceasta este reţeta corectă şi pentru el (treaptă cu treaptă). Are talent, are determinare, iar după efectuarea cursurilor de pilotaj, împreună cu mulţi kilometri de teste pe diverse suprafeţe, suntem încrezători că va avea un parcurs competitiv. Pe lângă DTO, ne mai bucurăm de susţinerea companiei Tellur (prin ABN Systems), marcă pe care o reprezint cu mândrie în România. Aşadar, ne aşteaptă un sezon 2017 plin de acţiune în care vom îmbina performanţa cu spectacolul pentru a-i bucura pe toţi fanii acestui sport minunat.
Prima ţintă, titlul la Grupa N
* Extraordinară veste! Cu siguranţă, revenirea ta va spori numărul spectatorilor pe traseele de concurs. Pe cine vei avea în dreapta, tot pe Dan Dobre? Cine îţi vor fi colegii de echipă?
** Dan Dobre mi-a fost alături de la debutul din 2003. Eu îl consider a fi cel mai bun navigator pentru mine şi împreună cu el voi concura în viitor. Alături de Cristi, pe scaunul din dreapta va fi Mihai Sandu, un copilot experimentat care se va ocupa cu mare atenţie de el, etapă de etapă.
* Crezi că talentul şi ştiinţa curselor te vor ajuta să redevii competitiv într-un timp cât mai scurt, aşa încât să te impui în faţa italianul Simone Tempestini, noul dominator al campionatului… României?
** Pentru sezonul 2017 ne-am propus câştigarea titlului la clasa 3 (Gr.N). În afară de asta, ne dorim să fim rapizi şi să putem încurca socotelile celor care se vor bate pentru podiumul general, la bordul unor maşini de ultimă generaţie (R5). Am încredere că putem avea un parcurs constant care să ne asigure o poziţie fruntaşă în clasamentul general la final de an. Simone este foarte rapid şi a parcurs mulţi kilometri de competiţii şi antrenamente atât în ţară, cât şi în campionatul mondial. Mi-ar plăcea să concurăm de la egal la egal, dar asta după ce-mi voi reintra total în formă şi când vom dispune de maşini similare.
* Îţi doresc succes şi sper să comentăm împreună, pentru cititorii ziarului nostru, etapele la care vei lua parte.
** Mulţumesc. O vom face cu siguranţă.
Nicolae COSMESCU
Vali Porcişteanu revine în lupta pentru titlu!
